Aventura și călătoriiidei de weekendRomânia

Așezările rupestre de la Bozioru, Județul Buzău

Nu foarte înalți, prietenoși cu tot felul de aventuri de la trasee incredibile de bicicletă până la râuri numai bune pentru rafting, culmi pentru parapantă și poteci pentru amatorii de enduro, munții din jurul orașului Buzău au și o latură mai puțin cunoscută, învăluită în legende și paranormal. Un astfel de loc sunt așezările rupestre de la Bozioru, Buzău.

Întinse pe 80 de kilometri, cele 30 de așezări rupestre din Județul Buzău sunt izvor nesecat de povești cu portaluri energetice, dispariții umane și comori ascunse de boieri. Cea mai mare aglomerare de astfel de așezări este pe raza localităților Bozioru, Colți, Cozieni și Brăești.

 Deși atestate abia în secolul XVI când au început să fie locuite de sihaștrii sau transformate în bisericii, așezările din piatră datează încă din epoca bronzului când serveau ca adăpost și lăcaș de cult. Pe unele dintre stâncile risipite prin pădure se văd simboluri precreștine, inscripții în chirilică și cruci ce vin să confirme locuirea zonei de-a lungul timpului.

Țara Luanei, așa cum este cunoscută zona din apropierea comunelor Bozioru si Colți, reprezinta cel mai important complex de vestigii rupestre din Muntii Buzaului (Masivul Ivăneț). Aici, printr-un proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, s-au amplasat panouri informative și s-au făcut patru trasee menite să te poarte pe la toate atracțiile din zonă în traseul tematic denumit „Drumul Luanei”.

Din fericire frumusețea locului compensează pentru superficialitatea cu care a fost amenajat traseul. Panourile informative sunt doar în câteva locuri, nu există niciun fel de indicatoare și marcajele bandă roșie și triunghi albastru nu se pliază perfect pe traseul tematic și nu par a avea vreo logică după care au fost făcute. Cert este că sunt construite pe sistem de circuit, se intersectează pe anumite porțiuni dar în anumite zone lipsesc cu desăvârșire sau sunt doar pe o parte a drumului. Este clar că marcajele aparțin altei hărți. Centrul de Informare Turistică din Comuna Bozioru are și un site de unde poți descărca harta și un ghid al zonei.

Sfat: Salvează harta zonei în telefon și pune-l pe airplane mode pentru că nu vei avea semnal în zonă și vei avea nevoie să-ți conservi bateria. O aplicație pe care eu am găsit-o utilă este Pocket care permite salvarea articolelor și accesarea lor chiar și când nu ai acces la internet. Așa că salvează acest articol pentru mai târziu.

Cum ajungi?

La așezările rupestre cel mai rapid se ajunge din satul Nucu (Comuna Bozioru). Din DN 10 (Brasov – Buzau) se merge spre localitatea Măgura unde se face stânga către comuna Bozioru. Drumul între cele două este asfaltat dar nu în stare foarte bună.
În Bozioru un indicator la stânga ne anunță că până la vestigiile rupestre mai sunt 10 km pe un drum neasfaltat și marcat cu bandă roșie. Sub el găsești o hartă a traseelor incluse în traseul tematic „Drumul Luanei”.
Recomand ca drumul să se facă cu o mașină cu garda înaltă și cu viteză minimă pentru că vei merge mai mult cu capul pe geam de cât de frumos este peisajul. Din loc în loc pe partea stângă sunt puse măsuțe și bănci de lemn în zonele de belvedere.

drumul bozioru nucu

Îți recomand să lași mașina la capătul satului Nucu acolo unde vei întâlni încă un panou cu harta zonei. De acolo drumul până în Poiana Cozanei vei face aproximativ 15 minute și pe partea dreaptă vei putea vedea culmile stâncoase zimțate care par a fi ziduri de cetate construite de om.

Drumul Luanei

Cu aspect de amfiteatru mărginit de stânci, Poiana Cozanei cu iarbă verde și grasă este locul de plecare pentru toate cele trei trasee. Dacă nu ar fi câteva panouri nu ai putea ghici ce se ascunde dincolo de vegetația deasă.

poiana cozanei

Chilia lui Dionisie

În stânga poianei se află prima așezare rupestră, Chilia lui Dionisie. Ignoră locul unde este amplasat panoul cu descrierea atracției pentru că din dreptul lui nu se zărește niciun marcaj sau potecă, iar escaladarea directă este abruptă și periculoasă. Ocolește stânca prin strânga și treci pe lângă o arcadă uriașă prin cupola căreia se vede cerul. Imediat în dreapta se face o potecă care urcă un pic și se bifurcă în partea dreaptă spre Chilia lui Dionisie și în stânga spre Bisericuța lui Iosif.
Primul lucru care te întâmpină sunt două scări de lemn care fac legătura cu peștera în care sihastrul Dionisie a trăit peste 30 de ani. Adăpostul datează din secolul III-IV  și pe ferestre are vedere spre Valea Bordeiului. La baza peșterii au fost cândva construite chilii de lemn, iar Dionisie a amenajata și locuit așezarea în secolul XIV.
chilia lui dionisie 2 chilia lui dionisieDe aici poți urma poteca spre stânga prin pădure spre Bisericuța lui Iosif. Pe drum îți va atrage atenția un miros înțepător și sunet de apă. Este un izvor cu apă sulfuroasă despre acre unii oameni cred că are puteri vindecătoare. Așa o fi, eu am preferat apa din sticlă.

Bisericuța lui Iosif

Bisericuța lui Iosif sau Schitul Ioan Bogoslov este săpată într-o stâncă uriașă și este poate cea mai impresionantă așezare rupestră dintre cele de la Nucu.  Desupra intrării se poate observa un simbol paleocreștin, peștele.
Datată din sec III-IV, mai târziu i s-au adăugat un pridvor de lemn din care s-au păstrat și acum găurile unde intrau grinzile și șanțuri pentru a proteja interiorul de apa care se scurgea în urma ploii.
bisericuta lui iosif

Agatonul Nou

Continuând pe traseu de la această bisericuță urcușul devine abrupt și se ajunge la o bifurcație. Spre stânga pe marcaj bandă roșie se ajunge la Agatonul Nou. Constucția din piatră a fost locuința monahului Agaton în secolul XVI și încă se mai păstrează o parte din acoperiș, altarul, o chilie alăturată și un beci.
În partea de altar se văd două pomelnice săpate în piatră, dintre care primul în slavonă în care este menționat și numele lui Neagoe Basarab. În beciul de sub chilie se spune că s-a găsit cândva o comoară care s-a pierdut și pe urmele căreia s-au dus multe căutări care s-au terminat nefericit cu moartea sau dispariția celor implicați.
agatonul nou

Crucea Spatarului

Următoarea oprire tot pe marcaj bandă roșie este Crucea Spatarului. Și aici legenda face referire la o comoară. Așezată în vîrful culmii Spătarului la 1060m înălțime, crucea masivă din piatră poartă simbolul soarelui și o inscripție în ceea ce pare a fi slavonă.
Se spune că ar fi fost ridicată aici pe la 1821 cu ajutorul a 12 bivoli de către unul dintre boierii locului, Spătarul Cristea. Odată cu ea și-a adus și comoara pe care a ascuns-o într-o cameră subterană, iar tunelul care face legătura cu aceasta ar fi undeva în apropierea crucii. Ba chiar ar fi lăsat și o hartă care poate fi văzută în spatele crucii pe o piatră unde se zăresc un cap de cerb, o cruce și o sabie. Bineînțeles, comoara nu a fost găsită niciodată.
crucea spatarului

Vârful Țurțudui

Continuând pe culme, de data aceasta fără marcaj, se ajunge repede pe Vârful Țurțudui (1030m), un foarte frumos loc de belvedere asupra Munților Buzăului și a satului Nucu. Ceea ce te va surprinde sunt arborii dărâmați pe potecă parcă pentru a opri trecerea călătorilor pentru că se spune că aici este un loc încărcat energetic unde dispăreau oameni.
Legendele locului nu se opresc aici și variază de la extratereștri la piramide, centre energetice, magie și forțe malefice. Se crede că aici au existat oameni giganți care au modelat munții în formă de piramide. Drept este că pietrele de pe vârf par a fi făcute de mâna omului și așezate cu grijă una peste alta, iar pe unele se zăresc inscripții. Tot aici se spune că a existat cândva un obelisc și că în anii ’70 sau ’80 vârful a fost dinamitat  pentru a distruge portalurile care înghițeau oameni.
Dincolo de legende peisajul îți taie respirația și este greu să nu simți locul ca fiind încărcat energetic și liniștitor. Dar acesta este efectul munților și al măreției naturii.
 turtuduiturtudui 2

Agatonul vechi

 Coborând apoi la potecă și trecând de Agatonul Nou se ajunge la Agatonul vechi sau Dărmătura. Cândva o bisericuță mică în vârful unei stânci, acum este foarte ușor de ratat dacă nu ești atent să observi cele trei trepte săpate în piatră. Odată urcat în vârf poți vedea tăblia neinspirat plasată și ruinele construcției care avea cândva trei încăperi.
agatonul vechi
De aici ținând marcajul triunghi albastru drumul te întoarce la Bisericuța lui Iosif și apoi în Poiana Cozanei. Ținând spre stânga se poate ajunge la Schitul Fundătura, dar marcajul nu există și poteca nu se vede. Nu e bai, la Fundătura se poate ajunge ușor și din satul Nucu.

Peștera Fundu Peșterii

Revenind în Poiana Cozanei, chiar în față se vede panoul care anunță Peștera Fundu Peșterii. Acum este închisă cu gratii pentru a fi conservată, dar se pot vedea ușor desenele de pe pereții interiori (pumnale de tip „akinakes”, vârfuri de lănci şi  vârfuri de săgeţi.).
Folosită ca adăpost și loc de practicare a cultelor religioase, peștera datează din preistorie și simbolurile găsite datează din trei perioade diferite: epoca bronzului, Hallstatt-ul târziu și epoca feudală.
Se crede chiar că aceasta a fost locuința lui Zalmoxis sau este un templu al fertilității datorită aspectului vulvar al acesteia.
fundu pesterii

Scaunele lui Negru Vodă

Continuând drumul în sus, pe o pantă abruptă pe care nu se distinge poteca se ajunge la Scaunele lui Negru Vodă, trei adâncituri în stâncă asociate cu primul divan românesc. În spatele lor se află o peșteră micuță care nu prezintă semne să fi fost locuită.
scaunele lui negru voda

Schitul Fundătura

Întorși în satul Nucu se poate ajunge la Schitul Fundătura pe prima uliță la stânga cum vii dinspre Poiana Cozanei. Drumul te trece pe lângă biserica din sat, apoi pe un drum al vacilor și o livadă/poiană ca mai apoi să îți ducă pașii în pădure preț de câteva pante. Din sat până la Fundătura se face în jur de jumătate de oră.
Schitul Fundătura mai păstrează acum doar o singură încăpere săpată într-o piatră prăvălită probabil de pe culme. A fost locuită pe rând de sihaștrii și maici de pe la sfârșitul secolului XVI, dar urmele lăsate de daltă indică o existență dinaintea perioadei creștine.
spre fundaturafundatura

Câteva considerente despre traseu

 Toate aventurile prezentate mai sus au fost făcute în aproximativ 7 ore cu tot cu pauze. Traseul nu este periculos dar este solicitant datorită pantelor destul de abrupte și a faptului că poteca nu este peste tot vizibilă, la fel și marcajul. Sălbăticia și frumusețea pădurii însă compensează pentru aceste neajunsuri.
La așezările rupestre se poate ajunge și prin satul Aluniș, comuna Colți unde se poate vizita Muzeul Chihlimbarului
și Complexul Rupestru Aluniș. Eu le-am trecut pe listă alături de cele trei așezări rupestre la care nu am ajuns acum, Piatra Îngăurită, Piatra cu Semne și Piatra cu Cruce.

Și bucata de mister?

Privind în jur este ușor să înțelegi cum s-au format toate legendele locului și de ce se crede că pădurea este locul unor energii și întâmplări greu de explicat. Crengile joase și dese fără frunze fac totul să pară în ceață, copacii uscați pârâie, trosnesc și se prăbușesc, pământul este acoperit cu un strat gros de frunze în care ți se cufundă picioarele, rădăcinile copacilor se conturează în forme hidoase și zgomotele făcute de animale se aud clar.
Țara Luanei este fascinantă și nu te lasă să pleci acasă fără să te întrebi dacă nu cumva chiar e ceva acolo, ceva ce încă nu am descoperit.
padure boziorupadure bozioru 1
Așezările rupestre de la Bozioru, Județul Buzău was last modified: februarie 16th, 2017 by Maria Radu
Maria Radu

Maria Radu

Îndrăgostită iremediabil de munţi şi bătut potecile, am strâns o mie de poveşti şi sfaturi despre viaţa în bocanci. Scriu despre călătorii în ţară sau pe meleaguri străine cu rucsacul în spate, turism de aventură, ture lungi cu bicicleta şi o sumedenie de alte activităţi care s-au terminat cu vânătăi, zâmbet cât toată faţa şi amintiri pentru o viaţă

23 Comments

  1. Marina
    05/08/2015 at 12:45 pm — Răspunde

    Buna! Zici ca cei 10 km de drum neasfaltat sunt atat de rai? Mi-as dori tare mult sa fac traseul, insa noi avem o Fabia… garda destul de jos. Macar omoara-mi sperantele de tot… 🙂 Multumesc!

    • Maria Radu
      05/08/2015 at 12:53 pm — Răspunde

      Nu este groaznic, dar trebuie mers încet și cu atenție și nu după o ploaie zdravănă. Sunt gropi și denivelări. Noi am fost cu o Dacia papuc și a fost ok.Durează mai mult drumul, dar merită.

  2. Marina
    05/08/2015 at 3:06 pm — Răspunde

    Multumesc!

  3. Luminita
    07/08/2015 at 12:57 pm — Răspunde

    In afara de masina personala se poate ajunge si altfel acolo? Un maxi ceva?

    • Maria Radu
      07/08/2015 at 3:47 pm — Răspunde

      Din păcate nu este nicio formă de transport în comun.

      • Nelu
        20/08/2015 at 10:29 am — Răspunde

        Buna!
        Numele meu este Nelu…
        Strabat de cativa ani buni zona descrisa atat de bine.
        Eu prefer traseul din Alunis, Comuna Colti pentru ca acolo exista o pensiune langa Schitul rupestru Alunis…Pentru cei interesati exista doua variante de transport:
        1 cu trenul – Buzau-Patarlagele- si de aici cu microbuzul Patarlagele-Colti;
        2. cursa regulata Buzau(autogara nord)-Colti.

  4. Marut Vacaroiu
    22/11/2015 at 6:49 pm — Răspunde

    Drumul pana la Nucu de la Bozioru e mult mai bun decat cel de la Colti la Alunis . Este de recomandat traseul catre vestigii pe ruta Parscov-Bozioru-Nucu care este un traseu mult mai scurt cu aproximativ 60 km iar drumul este mult mai accesibil chiar si in caz de ploaie . Comentarile cum ca ar fi ub drum rau sunt facute probabil de persoane care nu au mai fost in ultimul timp acolo. Ca loc de cazare e mult mai avantajos Bozioru care are un hotel-pensiune cu 30 de camere. De la Alunis catre vestigile rupestre – Nucu este distanta mare de aproximativ 7 km prin paduri abrute. Comentarile care ar vrea sa avantajeze traseul pe Colti-Alunis sunt cu interes vizibil.

  5. Marut Vacaroiu
    22/11/2015 at 6:57 pm — Răspunde

    Scuze pentru ,,abrute” – din graba , iar in legatura cu mijlocul de transport exista legatura directa -cursa maxi-taxi Buzau-Fisici, nu cu intreruperi ca pe traseul Patarlagele-Colti cu tren si microbuz . Pe traseul Colti-Alunis de la Colti unde este capat de transport cu microbuzul pana la Alunis mai sunt 10 km .

  6. 01/12/2015 at 5:29 pm — Răspunde

    Cuvinte frumoaste am gasit pe aceasta pagina.
    Va urez mult spor in ceea ce v-ati propus.

  7. 19/05/2016 at 11:54 am — Răspunde

    Mi-ai mai dat o tema de cercetare :). Tx!

  8. Radu
    20/05/2016 at 1:38 pm — Răspunde

    In cat timp se face in medie traseul acesta?

    • Maria Radu
      20/05/2016 at 4:56 pm — Răspunde

      Toate aventurile prezentate mai sus au fost făcute în aproximativ 7 ore cu tot cu pauze.

  9. Lavinia Constantin
    20/02/2017 at 1:35 pm — Răspunde

    Buna, poti sa ma ajuti te rog cu niste fotografii din satul Nucu? imi fac lucrarea de licenta acolo si momentan nu pot ajunge personal pt ca nu este accesibil drumul din cauza vremii

    • Maria Radu
      20/02/2017 at 5:50 pm — Răspunde

      Bună, nu am alte fotografii înafara celor publicate în acest articol.

  10. Viorel
    05/03/2017 at 11:24 am — Răspunde

    Buna ziua,

    stie cineva care este cel mai bun drum de parcurs cu masina pe ruta Brasov – Nucu ?

    Multumesc anticipat si astept raspuns

  11. Cosmin
    09/04/2017 at 10:45 pm — Răspunde

    Poti face „circuitul” toate obiectivele in o zi ? de dim pan seara

    Mulrumesc

  12. Gheorghe
    07/05/2017 at 10:58 pm — Răspunde

    Felicitări pentru articol. Vin cu o întrebare. Cu un ATV se până unde s-ar putea ajunge(ținând cont că drumul pare din descriere puțin amenajat)? Mulțumesc anticipat. Pace și bucurie!

    • Maria Radu
      08/05/2017 at 3:52 pm — Răspunde

      Până în poiană. Mai departe nu că sunt înguste drumurile și nici n-aș recomanda.

      • Gheorghe
        10/05/2017 at 8:56 pm — Răspunde

        Vă mulțumesc frumos.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *