Aventura și călătoriiBulgariacity break

Beglik Tash – o destinație de aventură cu megaliți, ecopoteci și porci mistreți în Bulgaria

Beglik Tash, sanctuarul trac din orașul bulgăresc Primorsko, este o destinație mai puțin cunoscută pentru turiștii români, dar așa cum am descoperit-o m-a făcut să o trec rapid în lista de locuri de explorat într-un citybreak potrivit pentru aventurieri: megaliți, istorie, mituri și legende, trasee prin pădure numai bune de bocăncit sau atacat cu bicileta, animale sălbatice și plaje pustii la mare.

Povestea plimbării noastre în zonă este cel puțin interesantă și sub eternul dicton: dacă nu o căutăm noi, dă aventura peste noi. Chiar şi atunci când mergem la relaxare la mare.

Pe drumul de întoarcere de la plăjuţele minunate din sudul litoralului bulgăresc vedem un indicator cu două pietre şi decide să o facem pe Indiana Jones și să vedem ce-i cu ele. Drumul șerpuiește prin pădure pe un asfalt bun și stăm cu nasurile pe geam. Hop! în cale trei mistreţi. Femele, adolescenţi sau unii care au fost răciţi când erau mici. Din confortul maşinii ne dăm zmei și râdem la ei regretând că nu am folosit cele câteva secunde să-i prind în poză.

Ajungem la indicatorul de Beglik Tash care ne anunță că mai avem vreo 20 de minute (1, 5 km) de mers până la structura megalitică folosită ca sanctuar de traci. Decid să lăsăm mașina și să o luăm la pas pe drumul forestier. Pădurea ține de răcoare, miroase frumos, cel mic numără copacii și ajunge deja dormind cu limba pe umăr (al meu) în fața monumentului. Acu’ să te ții!

Lumina este caldă ca de apus deși e doar șapte seara. Turiști sunt puțini și câteva femei fac yoga pe unii dintre bolovani. E atât de liniște și imaginea este atât de impresionantă încât pentru o clipă îmi este foarte ușor să înțeleg de ce tracii considerau acest loc sacru. Dar uimirea nu mă lasă mută și în stilul caracteristic fac pe deşteapta şi zic că e Sarmizegetusa bulgarilor. Nu sunt neapărat departe de adevăr.

Beglik Tash este un muzeu în aer liber, dar spre deosebire de Sarmizegetusa noastră care a fost construită, aceasta este o formațiune naturală compusă din stânci de mari dimensiuni (megaliți) care au fost aranjate și sculptate pe alocuri de un trib de traci pentru a fi folosit ca loc de ritualuri religioase.

Sanctuarul este închinat cultului fertilității, a Zeiței Mamă și este cea mai veche structură de acest tip găsită până acum în S-E Traciei și a coastei Mării Negre. Fiecare element din sanctuar poartă un nume și avea un scop precis: chiar la intrare o lespede mare este Patul Nupțial, 16 pietre așezate în cerc alcătuiesc Ceasul Astronomic, câteva stânci compun Labirintul prin care trebuie să treci ca să ajungi în zona cea mai sfântă, Casa Oracolului, Piatra pentru Sacrificii.

Cea mai interesantă mi s-a părut Peștera Pântece (womb cave), o stâncă de  150 de tone care stă ancorată doar în două puncte pe sol. Ce mai, poți pierde aici câteva ore bune și apoi te poți retrage în poiana imensă de lângă pentru un picnic și un lenevit cu burta la soare. Dar nouă nu ne arde de stat.

Nu ne ajunge ineditul şi pornim pe Ekopateka indicată pe un panou, traseuţ tematic marcat spre mare. Am mai luat contact cu ecopotecile din Bulgaria la Cascada Kaya Bunar și Ekopateka Hotnitsa , la Canionul Emen și în Parcul Natural Rusenski Lom. Sunt poteci bine amenajate și accesibile. Și aici nimic periculos, câțiva turişti.

La mijlocul drumului ditamai hipopotamul blănos grohăie prin tufişuri. Ridică râtul şi ne priveşte. E un mascul în toată regula cu colți mari cât capul meu şi nu arată ca ăla de cânta Hakuna Matata în Regele Leu. Îmi dau seama că sunt o curajoasă şi ridic prima ghioagă pe care o găsesc pe jos în timp ce strâng din genunchi să nu-mi cadă chiloţii de la dârdâit. El ne ignoră şi pleacă, eu mut ghioaga în mâna cealaltă făcând abstracție de râsetele partenerului de drum la reacția mea de Xena prințesa războinică într-o criză de panică. Lângă locul cu pricina vedem observatorul de animale sălbatice, o construcție cocoțată pe piloni numai bună de stat la pândă și tras în poză năsoși cu colți. 

Traseul continuă frumos prin pădure și te scoate într-un mic golf  delimitat de stânci pe o plajă pustie la mare. Nici nu trebuie să închid ochii că și văd vasele din vechime cum acostează aici ghidate de focuri de pe mal. Traseul respectă drumul original folosit de traci care leagă sanctuarul de mare. Aproape că am și uitat de blănos dar și că se lasă seara.

Facem cale întoarsă către maşină şi bombănim dându-ne zmei că sigur animalele alea nu ne fac pe noi. În pădure se întunecă mai repede și recunoaștem cu jumătate de gură că ar fi fost bine dacă n-am fi lăsat mașina atât de departe. Întâi se aud foşnete, apoi grohăituri. Fugim ca potârnichile, noi şi cei doi turişti ucraineni care au avut același plan ca noi. Gaşca blănoasă (făceau şedinţă de scară, cred, să tot fie vreo șase) fuge şi ea dar în sens opus conform spuselor partenerului de drum. Eu aș fi putut să jur că veneau chitiți spre noi, dar era întuneric și aveam ochii închiși de groază așa că este posibil să mă înșel și povestea mea să se asemene cu una pescărească.

Întoarsă la civilizație și plină de indignare că n-am văzut niciun semn care să indice prezența mistreților în zonă am aruncat o întrebare la prietenul meu Google și am aflat că zona abundă în animale sălbatice (mistreți, căprioare, vulpi, iepuri), dar că nu sunt periculoase fiind învățate cu prezența oamenilor în zonă. Așa că poți merge fără grijă, doar să ai aparatul foto pregătit.

Și tot legat de abundența de vânat în zonă, sit-ul Beglik Tash a fost descoperit abia în 2003 pentru că în perioada comunistă întreaga pădure în care se află era domeniul de vânătoare a șefului statului și accesul era interzis.

Cum ajungi și informații utile

Situl se află în sudul litoralului bulgăresc, la 3,5 km nord de orașul  Primorsko spre Parcul Natural Ropotamo. Pe drum există indicatoare, este foarte ușor de găsit. Teoretic se poate ajunge cu mașina până în buza vestigiilor, dar cu 1 km înainte de acestea vei vedea un semn mare care te anunță de parcare și-ți oferă câteva informții.

Sanctuarul se întinde pe o suprafață totală de 6000 metri pătrați.

Când am vizitat eu (septembrie 2016) intrarea era liberă și în afară de panourile informative nu era nimic amenajat în zonă. Site-ul oficial al sanctuarului nu funcționează, dar am găsit informații despre program de vizitare și intrare:

10:00 – 18:00 în extrasezon
09:00 – 19:00 în lunile de vară

Adulți – 2 leva

Copii- 1 leva

Ghid – 10 leva

Cazare bună găsești în Sozopol, Primorsko și Kiten.


Booking.com

Trasee și alte atracții în zonă

Întregul traseu tematic din zonă se numește Drumul sacru al tracilor din Muntele Strandzha. Acesta trece pe lângă patru situri/atracții, două dintre acestea sunt accesibile pe jos sau cu bicicleta, iar două doar cu ghid.

În zonă mai poți vedea:

  • Primorsko  și satul Kiten  au fost declarate stațiuni climaterice de importanță națională și sunt o destinație extrem de căutată în sezonul cald.
  • Rezervația Naturală Ropotamo, numită și Amazonul Bulgariei, este o deltă formată de râul cu același nume care adăpostește numeroase specii de plante și animale. Zona se poate vizita cu barca cu motor.
  • Plaja din Sinemorets (aprox 40 km S), una dintre cele mai frumoase plaje pe care le-am văzut în Bulgaria.



Booking.com

Beglik Tash – o destinație de aventură cu megaliți, ecopoteci și porci mistreți în Bulgaria was last modified: martie 19th, 2017 by Maria Radu
Maria Radu

Maria Radu

Îndrăgostită iremediabil de munţi şi bătut potecile, am strâns o mie de poveşti şi sfaturi despre viaţa în bocanci. Scriu despre călătorii în ţară sau pe meleaguri străine cu rucsacul în spate, turism de aventură, ture lungi cu bicicleta şi o sumedenie de alte activităţi care s-au terminat cu vânătăi, zâmbet cât toată faţa şi amintiri pentru o viaţă

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *