AustriaAventură și călătorii

Nordkette – între Innsbruck și Karwendel, în inima Alpilor

De curând Mary s-a întors din vacanța în Bavaria și a publicat un articol despre Parcul Natural Karwendel.  Și cum îi admirat eu fotografiile mi-am adus aminte de urcarea pe Nordkette, muntele din centrul orășelului Innsbruck, parte și el din acest parc natural care se întinde pe teritoriul Austriei și Germaniei.

Innsbruck este un oraș montan din Austria cunoscut ca fiind o destinație excelentă de schi, dar și pe timp de vară oferă numeroase atracții cât să umple măcar un city break fie că ești în căutare de istorie și muzee sau de drumeții montane.

Acum bei o cafea în una dintre terasele cochete cu vedere la celebrul  Goldene Dachl și în douăzeci de minute ești la peste două mii de metri unde ai o priveliște 360 asupra orașului și a lanțului montan Karwendell. Și asta fără să depui un efort prea mare ci doar apelând la Nordkettenbahnen, linia de transport pe cablu care leagă centrul orașului de cel mai mare Parc Natural al Austriei.

Dar asta nu înseamnă că-ți poți lăsa bocancii acasă. Odată ajuns în vârf ai numeroasă trasee pe care le poți urma de la cele circulare, panoramice, numai bune pentru familiile cu copii sau drumeți neexperimentați, la cele echipate cu cabluri, via ferrata. Amatorii de trasee de mtb pot urca bicicletele cu ei.

Dar hai să o iau pe rând și să-ți povestesc despre tot ce înseamnă experiența Nordkette pentru că, da, chiar și o simplă plimbare cu linia pe cablu este o experiență în sine care-ți va acapara cel puțin jumătate din zi.

Întreaga urcare din centrul orașului până la cel mai înalt punct, Hafelekar (2266m) poate fi împărțită în treu segmente.

Hungerburg

Aventura ta pornește de la stația Congress (560m) aflată în imediata apropiere a parcului Hofgarten de unde cumperi biletele și urci în ceea ce la prima vedere îți va semăna cu un metrou. În scurt timp, când traseul va începe să urce îți vei da seama că, de fapt, te afli într-un funicular. Stațiile de pe acest prim segment de drum au fost proiectate de renumitul arhitect Zaha Hadid care s-a inspirat în crearea lor din formele ghețarilor alpini. Fiecare stație, patru la număr (Congress, Lowenhaus, Grădina Zoologică și Hungerburg), este o atracție în sine.

Odată ajuns la ultima stație, Hungerburg (860m), părăsești funicularul, străbați Piața Hermann Buhl (celebru alpinist austriac) și te așezi cuminte la coada pentru telecabină. Ce-i mai frumos abia acum urmează. Dacă mai ai câteva minute de pierdut poți vedea în această stație un mic muzeu al transportului pe cablu din Innsbruck (intrare gratuită),  Biserica Theresien (1931) sau poți da un search pe google după alpinistul care dă numele pieței prin care tocmai ai trecut. Nanga Parbat, solo, fără oxigen, 1953 – super interesant!

Uite, îți dau eu două link-uri că sigur te-am făcut curios 1, 2

Seegrube (1905m)

Seegrube este prima oprire cu telecabina. Aici te așteaptă o cabană restaurant cu cea mai faină terasă pe care am văzut-o eu vreodată. Mâncarea servită aici are specific tirolez și prețurile sunt ca la orice restaurant din oraș, nu foarte piperate. Priveliștea îți fură ochii și te îmbie să stai măcar preț de o cafea tolănit pe unul dintre șezlonguri. Ne-a plăcut mult și faptul că există un loc de joacă pentru copii unde cel mic a mai consumat din energie înaintea următoarei urcări cu telecabina.

De aici ai două opțiuni de traseu: un traseu circular, panoramic, care te plimbă în jurul vârfului Seegrube și traseul până la zona de relaxare de la Piatra Mare (Grossen Stein). Ambele trasee sunt foarte ușoare, pe potecă lată și durează mult sub o oră.

Seegrube este și oprirea preferată de cei pasionați de cățărare aici fiind o zonă amenajată atât pentru începători cât și experimentați. Neînfricații care preferă downhill se opresc tot aici pentru a coborâ către oraș pe două roți (despre traseu). Iarna le iau locul cei cu schiuri sau placă.

Pentru o experiență cu totul aparte află că în fiecare vineri telecabina urcă la Seegrube până la ora 11.30 astfel că poți vedea Innsbruck de sus noaptea.

Hafelekar (2256m)

Ultima urcare cu telecabina te lasă fix în vârf de munte cu priveliște către întregul Parc Natural Karwendel. Aici singura dilemă pe care o vei avea va fi să alegi între cele două puncte de belvedere: căre Innsbruck și granița cu Italia sau către cel mai mare parc natural al Austriei și Bavaria.

Dacă nu te saturi doar cu privitul poți alege câteva variante ușoare de trasee: 15 minute până pe vârf (traseu amenajat, ușor) sau Geo Trail, potecă amenajată cu panouri informative despre diversele tipuri de roci din Karwendel.

Pentru cei cu ceva mai multă poftă de adrenalină și bocănceală abia de aici începe distracția. O sumedenie de trasee complexe, precum și porțiuni de via ferrata pornesc de aici. Un astfel de traseu este Goethe Trail. Tot de aici poți porni și pe secțiuni din Eagle Walk, un traseu de 413km împărțit în 33 de segmente.

Info util:

  • Indiferent cât de mult sau puțin efort vrei să faci, doar să bifezi punctele turistice sau să te înhami la trasee mai grele, rezervă-ți din start o zi întreagă. Ia cu tine haine de vânt și ploaie, încălțări comode și cremă de plajă.
  • Un bilet Innsbruck – Hafelekar costă 33 euro și ai parcarea inclusă dacă ești cu mașina. Dar există și bilete separate pentru fiecare segment în parte. Costul exact îl găsești aici. Pentru cei care au deja Innsbruck Card întrarea este gratuită (inclusă în costul cardului).
  • Telecabinele funcționează până la ora 17, iar funicularul până la 19. Orarul exact îl poți găsi pe site-ul oficial.
  • Pentru experiența Nordkette Noaptea (Innsbruck – Seegrube, 20 euro) vei urca cu funicularul și telecabina, dar pentru că funicularul închide la ora 19 te vei întoarce în oraș cu autobuzul J (se ia de lângă stația de telecabină Seegrube).

 

Maria Radu

Maria Radu

Specialist Marketing și Comunicare de profesie, activez în zona de outdoor din 2011. Dragostea pentru munte și drumeții în natură a venit ca o extensie naturală la pasiunea mea pentru călătorii. În ultimul timp sunt mamă de mini aventurier cu care împart potecile și cortul. Îmi plac traseele tehnice, stânca și provocările, dar odată cu noul statut de mamă învăț să mă bucur de potecile mai domoale și liniștea pădurii.

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *