Aventură și călătoriiBocănceicălătorii cu copiiRomânia

Podul lui Dumnezeu, Câmpul cu Lapiezuri, Lacul Zăton

În multe dintre turele și călătoriile mele planetele mi se aliniază după cum vor ele și apoi se țin de burtă și râd în cor de necazul meu. Uneori, rar, dar se întâmplă, lucrurile se așează de la sine și devie ca-n vorba aia cu “tot răul spre bine”. Este și cazul poveștii despre cum am ajuns să văd Podul lui Dumnezeu.

Văzusem multe fotografii cu podul natural din piatră. Unghiul fericit plus ceva photoshop mi-au crescut mult așteptările. Unde mai pui că este cel mai mare de la noi din țară și al doilea din Europa. Bun, trebuia să-l văd. Abia ce ne strânsesem cortul din Buila-Vânturarița că eram pregătiți să o tăiem cât mai repede în Cheile Cernei să ne tocim bocancii și pe acolo. Pe drum aveam să oprim să vedem podul cu pricina ca să ne satisfacem curiozitatea.

Planul de acasă și realitatea drumului

Cum eram în luna de miere și aveam timp suficient la dispoziție, dragul meu foarte proaspăt soț a insistat să facem un mic ocol să urcăm pe Transalpina, la Obârșia Lotrului să facem stânga spre Petroșani și să ajungem în chei prin nord. Asta însemna să ratăm podul, dar cum el nu fusese pe Transalpina niciodată, am cedat insistențelor, dar nu fără o urmă de regret.

Ce a urmat a fost cel puțin interesant. Pe scurt, dumul pe Transalpina a fost atât de frumos și ne-a plăcut atât de tare încât universul s-a decis că este cazul să-l repetăm. Drumul spre Petroșani era în lucru și impracticabil cu o mașină ca a noastră. Deja se însera și singurele variante erau să ne întoarcem în Rânca să căutăm cazare sau să campăm la Obârșia Lotrului. A doua variantă ar fi fost valabilă dacă brusc ne-am fi dat seama că ne place aglomerația, muzica dată tare, fumul gros de grătare și mâncarea de proveniență necunoscută servită la cele două terase cu grave probleme de igienă.

Am făcut cale întoarsă, am dormit o noapte în Rânca cu priveliște la drumul care taie munții și dimineață ne-am continuat drumul după planul inițial. Tot răul spre bine!

Spre pod!

Pe drumul ce leagă Târgu Jiu de Baia de Aramă ne-am îndreptat către localitatea Ponoarele pe un drum ce șerpuiește un pic printre păduri înțesate de stânci acoperite de mușchi verde, o imagine care mi-a amintit cu drag de Lumea Pierdută a Apusenilor. Aici nici nu trebuie să cauți prea mult că ești întâmpinat de indicatoare și panouri care te îndrumă către ce are zona mai frumos: Podul lui Dumnezeu, Câmpul cu lapiezuri, Peștera Podului și lacul Zăton.

Este o excursie ușoară de jumătate de zi, poate mai mult dacă vrei să faci și un picnic pe dealurile din jur.

Din dreptul panoului poteca urcă un pic și se bifurcă: spre dreapta te coboară la baza podului și la intrarea în peșteră, iar înainte te poartă pe drum marcat (deși nu ai nevoie) către Câmpul cu lapiezuri care culminează în zare cu lacul Zaton, cel mai mare lac carstic din România, secat sau nu în funcție de perioadă.

Câmpul cu Lapiezuri este considerat și el unic la noi în țară datorită altitudinii joase la care se află, iar Peștera Podului, în care se poate intra echipat cu o lanternă și însoțit de ghid, este rezervație speologică și adăpostește trei specii de lilieci.

Un mare bonus este că frumusețile de la Ponoare pot fi descoperite și alături de cei mici. Băiețelul meu era prea mic să înțeleagă ceva, doar s-a bucurat de aer curat și timp petrecut cu părinții. Pentru cei mai măricei este un loc foarte bun să învețe câte ceva despre geografie și forme de relief.

Bun, și e ca în poze podul? Este, dar un pic mai mic.

Alte atracții în zonă: pădurea de liliac, peștera Bulba, Cheile Băluței

Acest articol face parte din seria Hikingmoon – o lună de miere în bocanci. Dacă vrei să știi pe unde ne-am purtat bocancii sau vrei să ne calci pe urme și să-ți plănuiești o vacanță în locurile vizitate de noi găsești aici și celelate articole:

Planul și pregătirile

Prima întâlnire cu Buila-Vânturarița: prin Șaua Ștevioara și Curmătura Builei

Crovurile din Mehedinți și Cheile Țăsnei

Prin Banatul Montan: Simmeringul Bănățean, Cheile Nerei și tot ce are zona mai frumos

Țara Hațegului: dinozauri, cetăți dacice, trasee montane, vulcani și o mulțime de alte atracții

Cu bebe pe munte: prima tură în Retezat (Poiana Pelegii – Lac Bucura)

Maramureș: drumeții, tradiții, situri UNESCO și multă savoare locală

Maria Radu

Maria Radu

Specialist Marketing și Comunicare de profesie, activez în zona de outdoor din 2011. Dragostea pentru munte și drumeții în natură a venit ca o extensie naturală la pasiunea mea pentru călătorii. În ultimul timp sunt mamă de mini aventurier cu care împart potecile și cortul. Îmi plac traseele tehnice, stânca și provocările, dar odată cu noul statut de mamă învăț să mă bucur de potecile mai domoale și liniștea pădurii.

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.